Scepticism

Închipuiți-vă viața ca un carusel. Este simpatică ideea de ”când sus, când jos”. Precum destinul omului, și dansul în carusel este unul sincopic, din nou ”când jos, când sus”. Urcușuri vs coborâșuri ar fi echivalentul reușite vs ratări, bucurie vs tristețe, împlinire vs dezamăgire și să fim puțin nostalgici, iubire vs ură. Doar atât!? ...

Închipuiți-vă viața ca un carusel. Care este caracteristica principală a unui carusel? Joaca principală? Se învârte în cerc, în jurul unui ax central. Viața ca un carusel egal deja-vu. Un motiv în plus să-mi trăiesc viața cu o încetineală sfidătoare gravitației. Viața fiecăruia ar trebui să aibă doar 360 grade, nicidecum multiplu de 360. Este o iresponsabilitate să te prefaci că trăiești. Să repetăm în condescendența ființei trăirile este blasfemie; viitorul ar fi precum un pergament secret sigilat pe veci. În carusel, în rotația perpetuă, este interzisă evoluția. Este ca și cum ai citi o singură carte în toată existența. Este foarte adevărat că percepția cărții va fi una diferită, funcție de vârstă, maturitate și experiența acumulată, dar finalitatea și acțiunea sunt aceleași.

Să trăiești la nesfârșit stările în similitudinea lor, să te confrunți cu aceleași probleme, să nu ai bucuria primordială a unei iubiri și împliniri pentru că te regăsești în repetiție, nu-mi conferă nici o motivație să continui în firescul umanității. Regulile nu au fost create doar pentru a fi respectate întocmai, ele au fost create și pentru a le încălca. Nu-mi doresc să aflu despre ce este viața, mai degrabă aș dori să nu știu. Un sceptic precum subsemnatul se va revolta o singură dată. Un sceptic, ajuns ca atare din întâmplările vieții nicidecum din întâmplare, va face un singur compromis, apoi va asista la decăderea semenilor și într-un caz (ne)fericit va consemna ceea ce trăiește cu ochii minții; se subînțelege că acest exercițiu se va efectua după consemnarea celor trăite ființial. Dați-mi un singur motiv să rămân în carusel și promit că renunț public la scris ...