În cuantumul căderilor în tine
am să primesc un ultim dor,
și-un îndrumar al binelui de sine
îl voi citi în timpul cât cobor;
În iadul care te refuză
îmi cântă-un înger înnegrit de fum
și-n timp ce Dumnezeul tău m-acuză
sculptat-am nudul tău în scrum.
Rostesc timid să-mi dea iertare
și-n taină cer clemența amnistiei
Divinului i-aș da sfidare
să-mi dea tristețea veșniciei!
În umbră m-am zidit în așteptare
și chipul tău îl văz în agonie
în rugăciuni nu cer iertare
ci să-mi fi soață-n veșnicie...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu