duminică, 19 ianuarie 2020

Supraviețuindu-mi



Ce cauți? Iubirea?
Las-o să te trădeze, să se vadă în ochii tăi ceea ce cauți.
Știi?! Pentru majoritatea oamenilor iubirea nu este decât recuzită.
Trebuie trăit fiecare moment,
trebuie trăit chiar și atunci când nu se întâmplă nimic
dar în tine se schimbă totul.
Trebuie să parcurgi drumul între nebunie și împlinire,
între dezastru si sublim;
trebuie coborât în întuneric
și trăit inclusiv senzația nimicului.
În acel ireal îți vei reaminti mirosul iubirii, gustul ei
și toate simțurile devin vii.
Trandafirii își recapătă roșul lor, buzele de-asemenea
iar tandrețea reprimește căldura atingerilor.
Acceptă totul, ce atingi și te-atinge, ce simți, ce trăiești.
Strânge-te în brațe ca în iluzia unui dans al împerecherii,
dansează cu tine ca și cum ai face pentru ultima  dată dragoste
și îndrăgostește-te de tine așa cum am făcut-o eu!
Iubește-te cu nebunia de care doar eu am fost capabil,
cu toată ferocitatea instinctelor mele,
iubește-te cum doar mie mi-a reușit!
Mă simți?!
Mai ești?!...

joi, 9 ianuarie 2020

Detalii, cuvinte și timp irosit



Amintire-n detaliu, moment cu moment,
trecutul sortit să-mi rămână trecut,
ne despart, ne împac, retrăind în fragment
ce mi-ai fost, ce ți-am fost, mai ales ce-am pierdut.

Amintiri prin cuvinte, de la șoapte-n răstit,
revin în ecouri prin sufletul vid,
captive-n clepsidra cu timp irosit
mă-ntorc în prezentul perfid și lucid.

Amintiri în detaliu și vii prin cuvinte,
păstrează senzația că plec neîmplinit,
nimic în prezent, nimic înainte,
destin pân’ la capăt, iubind ce-am iubit…