Tentația sărutului

Acum când nimic nu are formă şi nici un stil nu mă identifică mă întreb ce aş mai putea oferi printr-un sărut, sau mai trist decât atât, ce aş putea primi printr-un sărut. Încă plutind într-o amorfă incertitudine aş săruta lacrimile care nu cad, care nu se văd, care se simt ca o ultimă reverenţă adusă păcatelor mele. Mă văd nevoit să recunosc că lacrimile secate şi fără gust nu-mi spală păcatele şi mai presus de asta nu îmi oferă izbăvire. Să mai sărut o pleoapă coborâtă peste un căprui-cafeniu ar fi o pângărire a aromei desfrâului pornit din labirintul absent al unui eu ascuns de priviri compătimitoare, dar avide de înțelegere!

Să mai sărut încă o iarnă abstractă a unui patos aş reuşi, doar dacă aş putea fi un ţurţure solitar într-un uscat şi banal suflet care îşi reneagă apartenenţa.

Să sărut un sân superb ar fi identic cu păcatul adamic şi n-aş mai ierta în propria-mi încrâncenare nici un extras sfidător dintr-o Eva demult iertată.

Să mă aplec spre o curbă a coapsei, să îmi rătăcesc buzele pe ea, să mă desenez pe o nuditate atinsă de perfecţiune poate m-ar rascoli aruncându-mă într-un eros straniu de patimaş, dar sordid, sfidând apocalipsa unei relaţii efemere de care avem parte la fiecare alt inceput.

Încerc într-un aberant existenţial, între un a fi şi a renunţa definitiv să mai sărut o urmă de paşi scăldată în tina în care mă refac ca un sublim contact cu groapa comună a nelegiuţilor care credeau în poarta sărutului.

Să sărut umbra ar însemna să ies în lumină, să pierd toată agonia agonisită, să risc un alt genocid artificial, să redevin condamnatul unui alt eu. Trăiesc eterna şi chinuita stare de veghe, de aşteptare a unui nimeni, sau nimic ...

Să sărut un strai negru prelung, peste un trup osos - lucind a iad sau a rai - mi se refuză pentru lipsa curajului de a cere, de a lupta, de a spune, de a şopti măcar!

Ce îţi rămâne copil patetic!? Să aştepţi, să te îndoieşti, să mai cauţi, să asculţi, să priveşti, să îţi ţugui buzele, să devi nebun. Totul pentru a-ţi reprima cu sălbăticie un sărut uitat intenţionat undeva în negurile tale. Un sărut banal de aproape de mine, straniu de aromat.

Şi totuşi voi săruta cu o ultima zvâcnire ceva, cândva, sau nu! 

Lăsaţi-mă să aleg !