vineri, 13 decembrie 2013

Obscuritate


Cunosc suficienți oameni care scriu, în varii forme și pe varii suporturi încât să afirm că există puțini scriitori sau poeți în astă lume. De fiecare dată când îi întâlnesc sunt pe moarte. Eu, nu ei. Ei își dau ochii peste cap. Își dau importanță. Nu sunt aroganți, deși ei cred cu convingere asta, sunt doar niște naivi care plătesc prea mult pentru apa de la robinet. Indiferent cât sau ce anume au publicat, se exprimă ca un rob sub povara genialității. Dacă nu au publicat nimic, clar geniul lor este unul inaccesibil umanității. Repetă obsesiv Va veni și vremea aroganțelor mele!”. Atunci mă exprim simplu și le spun: “ești un idiot sinistru cu prea mult timp liber. Când nu știi ce să faci cu viața ta cel mai simplu este să te faci scriitor sau poet; doar te faci, că de devenit nu vei deveni niciodată. Primul pas spre o viața mai bună este să faci cunoștință cu săpunul!”. Fiți fără grijă, la fel le spun și pictorilor sau muzicienilor.
*
Trăiesc într-un oraș cosmopolit, într-un oraș unde carnea nu trece neobservată. Cu cât formele sunt mai proeminente și mai ațâțătoare, cu atât este mai garantat succesul. Nu contează privirea sau cătarea ei, nu contează o vagă tristețe, contează să ai “țâțe, cur și craci” și cât mai disponibilă. Nu contează cât știi, chiar și despre sex, contează doar să fi dispusă. Apropo, mai există una simpatică: “contează să-i fie cât mai foame!”.
Disprețuiesc carnea. Pentru că am parte de ea oricând îmi doresc, de la carne de porc până la cea de pasăre răpitoare în devenire, deocamdată fragedă. Urăsc deja-vu-urile. Pentru că tot vorbeam despre potenții scriitori de provincie, de ce nu și despre cei din capitală, și ca să le fac în ciudă, afirm că cunosc câțiva măcelari care m-ar plăti în fleicuțe ca să scriu în continuare pe blog (desigur, sunt ironic). Îmi place carnea de porc, când vorbim de porcul de centru sau porcul de cartier. Credeți-mă nu sunt mari diferențe. Cât despre carnea fragedă, aduceți-mi-o pe o stradă îngustă, unde nu se poate întoarce și de unde nu poate fugi. Nu-mi este de trebuință carnea, dar sunt expert în transformarea ei în suflet ….

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu