Nu iau poruncă de la nimeni
chiar de-aș primi cinci vieți la schimb,
în jungla vieții suntem schimeni
sau ucenici la sfinți cu nimb;
nu vom lăsa nimic la întâmplare
și-n orice faptă căutăm simbrie,
ograda noastră-i iad în hibernare
din paradis făcut-am amintire.
Din coaste-mi te-am făcut femeie
o jertfă troc ca să primesc iertare,
tu calea sufletului mi-o descheie
să te iubesc și iert cu fiece trădare.
Și o voi duce astfel pân’ la capăt,
destin liniar, asemeni firului de ață
din iad poruncă-mi dai să te recapăt
blestem îmi dau, să te iubesc pe viață.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu