Prima serenada a Erosului

În noaptea când vei vrea sã pleci
voi fi oceanul, ce-l petreci.
De-a stânga ta voi fi un val
un Poseidon zâmbind banal,
de-a dreapta ta voi fi taifun
înec iubiri, zidite-n scrum.
Dincolo de mine, vei afla pãmântul
în nisip poeții, profanau cuvântul,
sanatorii goale, pline de blesteme
treci pe lângã ziduri scrijelindu-mi semne,
dai poruncã nopții sã rãmânã zi,
luna te ascunde, nu te pot gãsi.
Las o serenadã, pe la țãrm, când treci
în noaptea când vei vrea sã pleci.