marți, 19 mai 2015

Abdicare


Intensă-i savurarea reciprocă
și-n intim îndreptare spre nimic,
pasiunea nedorită mă sufocă
și-mi cere din rațiune să abdic...

Mi-s traversat de gânduri migratoare
care m-aduc în stadiul inamic,
un compromis mă răscolește-n stare
și-mi cere ca din patos să abdic...

Nu știu să-mi fie teamă de iubire,
să-mi fie fructul ce mi-l interzic,
în miezul nopții-mi stă o jinduire
ce-mi cere ca din suflet să abdic...

Există și o fericire-n amăgire,
de voluptatea cărnii mă dezic,
mă regăsesc în neagra adâncire
și-mi cer din devenire-mi să abdic...

Iubirea nu contează de-i divină,
c-o fi umană ori un simplu șiretlic,
aleg întregul amputat în tihnă
din tot ce mă-ntregește, mă abdic... 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu