Îndeajuns

Dacă prindem un nou răsărit

atunci lumina să ne-ncingă imaginația.

Să ne prindem în hora îmbrățișărilor.

La marginea dimineții

un hamac,

un cântec de leagăn

și brațele vântului legănându-ne.

Dacă prindem o eclipsă de soare

atunci în ea să ne ferim de iscoadele lumii.

Să ne contopim carnal în aura astrului negru.

La marginea eclipsei,

un alint,

un cântec de sirenă

și brațele lunii legănându-te.

Dacă prindem ultimul amurg

atunci noaptea să îmi fie cortină.

Să ne dizolvăm în spectacolul desfrânat al lumii.

La marginea nopții

un ultim sărut,

un ultim omagiu iubirii

și brațele eternității legănându-mă...