Iubiri efemere

Descătușare-n cele care-au fost

și-o renunțare-n cele care sunt,

împotrivirea firii-n cele făr’ de rost,

din sânge toate-s șterse-n amănunt;

în efemer le-am rezolvat pe toate

și-n cele toate te găsești și tu,

o viață nouă potrivită-n poate,

în groaza-i, inima-mi zbătu...

Prudent pricepe lumea să se teamă

de ceea ce în timp am devenit,

iertările sunt stări de-o seamă,

nimicuri definite-n infinit;

Nu mai respir un aer demn de umbră

și sunt absent, omis din viața mea,

în dinainte mi se-așterne sumbră,

o inima captivă într-a ta...

Același zilei cea de mâine eu voi fi,

un drum în crusta praf de nori,

sunt gând în tot ce veți gândi,

sunt răsăritul zilei făr’ de zori...