nicăieri, niciunde, nicicând și peste tot

în cameră pereții umbra-ți poartă,

pe birou un toc și alba coală,

sortiți s-avem aceeași soartă

și nicăieri cameră goală,

gânduri spălate-n marea moartă,

iubiri purtate până-n boală,

ești nostalgia mea deșartă,

niciunde urme de morală,

chiar de te simt pierdută toată

furată de a nopții smoală,

zadarnic duc iubirea-n artă,

nicicând nu-mi vei mai fi egală.

umbra ta pe-a mea o ceartă,

niciun cuvânt pe alba coală,

iubirea ta pe-a mea n-o iartă

și peste tot camera goală…