când voluptatea bate-n simțuri,
captivi ai miezului din noapte,
mă tai să-mi fac din sânge lanțuri
mi-ești vis întruchipat în fapte,
comori trupești să-mi fie hrană,
să-ți jefuiesc vestalul trup,
sub sânii tăi aprind o rană
iubirea pură să-ți corup.
năvalnic prăbușesc în tine
cumplita lavă din trăiri,
mă ierți în rugile sixtine,
în moarte reîntregiți ca miri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu