inima ta știu că mă vrea
în timp ce mintea-ți mă refuză,
când încercarea-i tot mai grea
cu ură mușcă-mă de buză;
tu strigă-i inimii să tacă
în noapte inimii fă-i vânt,
conjură cerul să-ți prefacă
îmbrățișarea în descânt.
inima ta știu că mă vrea,
te întrebi de unde să mă-ncepi,
tânjind trupesc atingerea
cât m-ai iubi!... dar nu concepi
să-ți fiu adicție ca un drog,
în inuman să te cobori,
păcatului să-i dai derog
o metastază în tumori.
inima ta știu că mă vrea
în ieri, în azi și-n mâine,
te-ai da cu totul și nu prea
nu vrei să se termine;
în timp ce mintea-ți mă refuză
începi a lăcrima,
întreb mușcându-te de buză.
ce-ți spune inima?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu