Dacă m-ai fi iubit

 

Dacă m-ai fi iubit ai fi avut grijă de visele mele;

mi-ai fi stăpânit febrilitatea așteptărilor care îți aparțineau

și îmi alungai acel înainte-înapoi al căutărilor mele.

Dacă m-ai fi iubit nu ai fi pus capăt nopților

în care parfumul tău era singurul aer pe care îl respiram

și nu mi-ai fi șters din palme liniile chipului tău, umerilor tăi,

și nici nu îmi înstrăinai tremurul trupescului nimfă.

Dacă m-ai fi iubit nu mi-ai fi luat păcatele neîmplinite

și nici nu mă lăsai pradă celor care în asediul lor

m-au strivit sub copitele negre ale urii ce-mi purtau.

Dacă m-ai fi iubit nu mi-ai fi oferit toate plăcerile tale,

toate trăirile închipuite peste zi, în așteptarea nopții,

și nici nu ai fi dat un sens în mine sublimului.

Dacă m-ai fi iubit mi-ai fi respins trăirile,

m-ai fi rugat să te iubesc mințindu-te

și ai fi închis prăvălia unde

sufletele se comercializează la liber.

Dacă m-ai fi iubit nu mi-ai fi permis nicio tristețe,

nu mi-ai fi refuzat îndoielile

și nici nu m-ai fi botezat cu focul pasiunii tale,

numindu-mă amantul imposibilului.

Dacă m-ai fi iubit nu mi-ai fi hrănit obsesia,

nu ți-ai fi clădit fericirea pe ruina inimii

și nici nu m-ai fi condamnat la nostalgie.

Dacă m-ai fi iubit mi-ai fi ucis mila

din care mi-am făcut ultima haină

în care se păstrează răcoarea infinitului neștiut.

Dacă m-ai fi iubit nu mi-ai fi spus vreodată

Te iubesc!...