duminică, 29 noiembrie 2020

iubindu-ne

 


trece timpul, nu ne iartă

trecem peste noi și poate

iubindu-ne, se-ntâmplă artă

un reciproc în proprietate;

 

te am, mă ai și ne avem,

și tot ce suntem ne aspiră,

trăim puternic, la extrem

iubindu-ne, purtăm o vină.

 

eu am adulterul în sânge,

tu-l porți în oase și în carne,

iubindu-ne, ne știm constrânge

s-ascundem ce trăim în marne;

 

în marne timpul nu contează

și totul e definitiv,

iubindu-ne, ne devastează

o invocare-n relativ.

 

trece timpul nu ne iartă,

ne apasă, ne supune,

iubindu-ne, ne facem soartă

un reciproc ni se cuvine;

 

te am, mă ai și ne avem,

încă mai suntem și nu știm

iubindu-ne, cât e blestem?!

iubindu-ne, cât e sublim?!

 

sublim, blestem și timpul poate

să ne reducă la infim,

iubindu-ne-n totalitate

și-n infinit ne regăsim…

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu