Primordiala iubire

Eu îți vorbesc despre a mea iubire,

tu mă urăști din ce în ce mai mult,

eu te surprind cu-a ta nemărginire

tu vrei să intru-n spațiul tău ocult;

îți prisosește un statut vestalic

m-ai da ofrandă zeului păgân,

te-aș poseda în eul tău ritualic,

al morții pas, să pot să-l mai amân.

În urma noastră-mi trebuie potopul

și tot ce-i înger/demon să dispară,

un puci al minții să ne dea esopul,

renaștere în primordiala fiară;

să-ți fiu adamul, alpha cel dintâiul,

evă să-mi fii, omega cea sfârșită,

cât colinda-vom singuri pământiul,

să știu că-mi ești mereu îndrăgostită.