Destine-n deșert și descânt...

Destine-n deșert și degeaba (poema a IIIa)

Amurgul pe suflet m-atinge

când cerul atârnă prea-n jos,

astralul în noapte se stinge

ce-i ura?!... iubire întoarsă pe dos;

doar clipa te poartă-n aminte

și-n umbra memoriei ne-am prins,

iubirea nu poartă veșminte,

amanți în frivol ne-am pretins.

Cu tine păcatu-i frenetic

în mine prezentul e șters,

conștiința e spațiu ermetic

mă vrea indecis și pervers;

bigoții își jură credință

se-ncred în destinul total,

la noi totul fost-a dorință

pedeapsă-n firescul banal.

Amurgul ne aduce-n aproape

și-n umbra memoriei m-am frânt,

amanți în frivol e departe

destine-n deșert și descânt...