luni, 2 februarie 2015

Destine-n deșert și descânt...


Destine-n deșert și degeaba (poema a IIIa)

Amurgul pe suflet m-atinge
când cerul atârnă prea-n jos,
astralul în noapte se stinge
ce-i ura?!... iubire întoarsă pe dos;

doar clipa te poartă-n aminte
și-n umbra memoriei ne-am prins,
iubirea nu poartă veșminte,
amanți în frivol ne-am pretins.

Cu tine păcatu-i frenetic
în mine prezentul e șters,
conștiința e spațiu ermetic
mă vrea indecis și pervers;

bigoții își jură credință
se-ncred în destinul total,
la noi totul fost-a dorință
pedeapsă-n firescul banal.

Amurgul ne aduce-n aproape
și-n umbra memoriei m-am frânt,
amanți în frivol e departe
destine-n deșert și descânt...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu