… tristețea mea nu cedez nicio zi,
nici măcar o oră, nici măcar un minut,
orice mi-ai da femeie, orice ai născoci,
și de mi-ai da iubirea cu titlu de împrumut;
… gândul meu nu mai dau nicio vorbă,
să-mi fie tăcerea stăpână pe veci,
oricât mi-ai sta în dorință, oricât ești de superbă
cu nurii tăi sălbatici, tot n-o să mă îndupleci.
… nebunia mea nu mai împart cu nimeni;
pasiunea-ți pentru mine miroase a
sanatoriu,
gândește-te mai bine și schimbă ai tăi termeni,
amanta nu-i iubită, ‘i-un simplu accesoriu.
… dezastrul meu mă retrag pe picioare,
îl țin pentru mine și-l păstrez egoist,
e vremea risipirii, dau iama între fecioare
nu voi grăbi sfârșitul, trăiesc cât să exist.
… sufletul meu, atâta cât mai este,
îți voi ceda întregul, cu umbra-i de mister,
când va sosi momentul voi scrie a mea poveste
vei știi cum el iubește, complet și viager…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu