Refuzăm totul! Refuzăm sentimente, dăruiri, tristețea,
suferința, diagnostice fataliste, abandonul, moartea...
Ne temem! Toate care ne vin în întâmpinare, care ni se aduc în
fluidul vâscos al destinului, ori cele care ni se-ntâmplă și pe care tocmai
le-am refuzat, conțin o doză considerabilă de sinceritate. Nu le refuzăm din cauza
sincerității, le refuzăm pentru că ne temem de ceea ce suntem. Suntem sinceri
cu noi înșine doar în umbra conștiinței...
Superficialitate! Este singura noastră calitate autentică.
Ea va revela mereu cantitatea, nicidecum calitatea, confortului personal. Ne
este mai comodă lașitatea decât lupta, bunăstarea decât mai binele, liniștea
decât disconfortul introspecției. În noi și-au făcut lăcaș toate voluptățile
interzise...
Un da abuziv temerilor și refuzului! Datorită lor nu o luăm
razna, datorită lor ne păstrăm bunăstarea mincinoasă a afectului. Preferăm o
lașitate sănătoasă în detrimentul viului sincopic; uneori cerul se înduplecă și ni
se întâmplă viul viului...
Sunt un neînzestrat! Nu am temeri și nu-mi refuz nimic! Știu
doar că sunt superficial în aprecierea viului...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu