Ce-a mai rămas neîmplinit
din visul tău copilă?!
Iubirea dată primului venit,
nu-ți pot ierta ce-i vină...
Ce-a mai rămas neîmplinit
în singurul din singuri?!
Din visul tău ies vlăguit
și în siajul deltei fără guri...
Ce-a mai rămas neîmplinit
din certurile dese?!
Sub lună plină să ne fi iubit,
blesteme să ne-apese...
Ce-a mai rămas neîmplinit
din cei ce-am fost odată?!
pe buze-mi n-ai pecetluit
sărutul tău de fată...
Ce-a mai rămas neîmplinit
din ruga-mi cea din urmă?!
Durerea mea-i de nerostit
și firu' vieții-mi curmă...
Ce-a mai rămas neîmplinit
din ce numim noi, soartă?!
De ”tu și eu” ne-am lecuit,
iubirea nu e artă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu