Să te privezi de libertatea pe care ți-o conferi prin
detașarea față de tot ceea ce este lumesc este specific mediocrității asumate. Să
te supui unui destin prescris, care te condamnă infailibil la ”a nu fi” ...
*
Viața pentru mine a construit multe pasaje; toate ăste
s-au dovedit doar porți de intrare înspre acomodarea cu umanitatea și rânduiala
ei. Pentru ieșirea din viață mi-am săpat fiecare poartă cu truda unui ocnaș condamnat la suferință.
Orice am construit cu pasiune s-a dovedit a fi inutil, căci fiece poartă
deschisă a însemnat abandonul pasiunii regăsite și forțarea unui noi evadări, și
ulterior, izolarea într-o altă și nouă pasiune ...
*
Vâscozitatea-mi sangvină – singurul motiv care-mi
împiedică împăcarea cu cerul ...
*
Dimineața aceasta mi-am petrecut-o printre semeni; prea
puțini frumoși, mult prea puțini sinceri, aproape deloc vii. Mi-e clar; sila
este cea mai îngăduitoare atitudine pe care mi-o permit ...
*
Mă caut de timp pentru a scrie; viciul tutunului și al
scrisului mă îndreptățesc să nu mă caut încă de eternitate și promisiunea
mincinoasă a liniștii ...
*
Sunt mult prea autocritic pentru a spera că voi egala
vreodată o valoare a neamului românesc. Iubesc criticile semenilor; astfel îmi
dau seama cât de naiv este omul și cât de brută mi-s eu ...
*
I. mă întreba deunăzi dacă nu-mi doresc reîntoarcerea la
adolsecență și dacă nu aș schimba ceva din viața mea. I-am spus că nu aș
renunța deloc la ceea ce sunt și mi-aș retrăi identic viața. Acum îi spun și
motivul: cum să renunț la autenticitatea mea?! ...
Curat scris-ai...
RăspundețiȘtergereFolosit-am radiera ... :)
RăspundețiȘtergere