te voi iubi

cerul știe că nu-s neajutorat

dar ce pot face?! sunt doar un om,

cu viața mea îți sunt îndatorat

să te iubesc îmi e simptom;

nimic nu pot a îți promite,

nu știu ce ne aduce mâine,

urăsc aducerile-aminte,

mai bine moartea în destine.

 

adorm purtându-ne în gânduri

și ne visez îmbrățișați,

lumina lunii din rotunduri

trădează doi amanți speriați;

ne văd pășind pe raza lunii,

oprind secunda din etern,

din noaptea aceasta suntem nunii

doi rătăciți de-al meu infern.

 

te voi iubi așa cum știu,

cu disperare ca și cum te-aș pierde,

furtuna nebună din pustiu

și briza care știe să dezmierde,

nu am nimic ce să-ți promit,

nu știu ce ne aduce mâine.

te voi iubi până la sfârșit,

te voi iubi cât cerul mă susține…