sunt, mă declar, un laic de serviciu
trăind în umbrele majorității,
resping orice înseamnă sacrificiu,
refuz tot ce ne spun profeții;
sunt unii care-mi spun despre nimicuri
parafrazând celebrii anonimi,
nevroze triste, amare șiretlicuri,
sunt toată truda lor în patimi.
alții îmi spun despre a lor menire,
despre căderea în infern,
de dreptul lor la fericire
de vidul lor purtat în stern;
mai sunt și corifeii amăgirii,
cei care gustă din pocalul morții,
emfaza lor dovada rătăcirii,
destin lăsat în voia sorții.
de timpul meu, ratații în iubire,
profită nonșalant, curtenitor,
eșecul lor mi-l lasă moștenire
devin din om, suplinitor;
degeaba-s laic anonim în rândul lumii,
degeaba mă ascund de toți,
în mine și-au vărsat postumii
ce-i definea ca idioți…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu