în locul unde pietrele te-ascund
iubirea sfarmă totul,
sunt ”te iubesc”-ul furibund
ce mări-i dă clocotul;
în locul unde vântul e nebun
iubirea viscolește,
c-un ”te iubesc” eu mă răzbun
și totul pârjolește.
în locul unde soarele-i pustiu
iubirea-i utopie,
sunt ”te iubesc”-ul cel mai viu
și-mi ești o rană vie;
în locul unde norii te-ntâlnesc
iubirea-i între albe straturi,
sunt cel mai simplu ”te iubesc!”,
de care nu te saturi!
în locul unde nu-mi mai ești,
iubirea nu-i iubire,
un ”te iubesc” îmi scrijelești
pe poarta spre sfârșire!:..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu