Îndurare

Îndură-te de mine, tu, femeie

și iartă-mă de-a mea menire,

sunt fire sfâșâiată de condeie

pierdut printre-a iubirii tâlcuire;

îndură-te de mine, tu, străine,

nu crede-n cele spuse de ecou,

descătușează-te din turma de jivine

și de destinu-ți scris cu indigou.

Îndură-te de mine, tu, cea numită viață,

mai lasă-mi liber timpul ce mi-e dat,

ca mine poți găsi destui pe piață,

pe tine te găsesc în omul alterat;

îndură-te de mine, Tu, Divine,

nu-mi da povara veghei de pe Styx,

nu-s truditor în a iubirii tiranie,

mă știi, în infinit sunt punctul fix...