Dragul de tine

Când m-ai chemat întâia oară

să îți petrec al casei prag,

eram pustiul fără karmă,

copil pribeag lipsit de drag;

tu m-ai sedus cu-a ta poveste

și-aroma mierii din privire,

pustiului i-ai dat de veste

că a întâlnit a sa sortire.

Din ceasul serii noi făcut-am

un timp frumos de nebunie,

din jurăminte conceput-am

sperjur că suntem veșnicie.

Pedeapsa-i ocna tinereții

cu truda noastră în iubire,

doi repetenți la școala vieții

acum în prag de absolvire.

Străinul care-ți trece pragul

s-a stins complet în mistuire,

cunoscător a ce e dragul

i-e drag de mierea din privire.