iubirea este-un contract
neverosimil printre semeni,
subînțelesul din abstract
și îndoiala peste vremuri;
convoacă sufletele-n pârg
și-absența lor din auster,
intensul lor se stinge-n sârg
mascând eșecul în mister.
la fel ne-am conceput și noi,
mințindu-ne că suntem vii,
pornit-am cerți, sfârșit-am goi
și a iubi-i-acum a ști;
ne-nghesuim într-un sordid
punându-ne la încercare,
prezentul nostru invalid
ne-a pus voința-n întâmplare.
e o-ntrebare-n orice gest
și un refuz în pronunțare,
păcătuind ca-ntr-un incest
ne pierdem dreptul la iertare;
e timpul să ne definim
doi clandestini fără adresă,
prefer proscrisul anonim,
singurătatea mi-e metresă…
