prezentul poartă un regret,
mi-a reușit să m-amăgesc,
iubirea mea-i un cabaret,
iubesc grotescul din lumesc;
mi-a fost iluzie ce-am sperat
un vis specific bărbătesc,
să te iubesc m-a siderat
acum nu mă mai recunosc.
când te-am iubit tu mă urai
și ne-am iubit carambolesc,
când m-ai iubit considerai
că-i mult mai bine să-ți lipsesc;
azi sunt un chip dintr-un trecut
și n-am motive să-ți vorbesc,
ce am făcut am desfăcut
și mi-e ușor să-ți recunosc:
daaa!, te-am iubit ca un nebun,
un saltimbanc pe stil domnesc,
din ce ți-am fost o să m-adun,
acum iubesc să te urăsc!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu