Paradoxul din vis

M-am visat exact cum sunt. M-am visat mințindu-mă, lipsit de subtilitatea oricărei agresiuni pe care mintea-mi o poate închipui. M-am visat văzându-mă-n oglindă precum un maldăr de împotrivire, un munte al zădărniciei, stabilit pe creasta celor contrariați de ridicolul ăstei lumi. M-am visat străbătut de haosul neîmplinirilor, dorindu-mă al nimănui. M-am visat naufragiat într-o lume inutilizabilă, o lume în care preaplinul faptelor a înduplecat neputința. M-am visat fecundul lighioanelor străbătut de fioruri asemeni condamnaților la moarte. M-am visat un Dumnezeu al reconceperii ăstei lumi, prins în întunericul începuturilor. M-am visat lipsit de orice sentiment de vinovăție pentru că exist.

M-am trezit contrariat. Eram alungat de pe creastă. Sufletul meu trebuie hrănit cu roua seninului dimineților tale. Te privesc dormind și-mi pare că tocmai ce tu-mi trăiești visul!...