Clipe

sunt mult prea mult ca să te mai încap

și prea puțin ca să nu mai îmi pese,

trecutul nostru e un handicap,

ne-am început în clipe ne-nțelese;

sunt mult prea șters în noaptea selenară

sau mult prea viu ca să-ți mai fiu iluzie,

păcătuiesc ca-n clipa originară,

și timpul meu din clipă își ia transfuzie.

sunt tot ce sunt, așa cum ți se-arată

și ce nu sunt păstrate-s în pustiu,

cu tine am dus o viață separată

și fără tine-n clipe, nu mă știu;

prea multe clipe să te mai încap,

niciuna pentru noaptea selenară

și inima-mi din tine n-o mai scap,

înfiptă-n coasta mea originară…