Ieri

Acum stau aici. Acum!

Până ieri reușisem să mă ridic deasupra războiului

în care am fost actori fără voie.

Falși actori!

Până ieri am fost bărbatul pe care nu l-ai fi iubit niciodată,

azi sunt bărbatul pe care l-ai iubit

deși nu l-ai cunoscut îndeajuns.

Am rămas singurul martor al ploii.

Tăcerea în care te-am ascuns până ieri,

acum te răzbună.

Locuiesc pe strada spre o nouă viață

și sonata unui pian din vecini îmi blestemă tăcerea.

Deasupra ta simt albastrul cerului,

în mine inima coboară-n bernă

și ploaia nu-mi curăță rănile

pentru că încă te iubesc.

Până ieri reușisem să mă ridic deasupra războiului,

azi tăcerea e plină de vocile lui.

Stau ascuns după ușa casei fără număr

pe fragila strada spre o ”nouă viață”.

Până ieri reușisem să mă ridic deasupra războiului,

azi mă poți găsi după blestemul pianului din vecini.

Acum stau aici!...